Pășim peste tăceri
și ochii se înoadă,
căci un simplu mister
rămâne o corvoadă.
Când viața-i cântărită
și noi suntem de fel,
rămâne un mister,
de ce trăim sub cer.
Doar toată zarea spune
ce-seamnă să trăiești,
să simți că-n tine bate
ecoul cel ceresc.
Tăcearea ți-e prieten
atunci când ești pierdut,
dar lasă-ți astăzi glasul
să fie un haiduc.
Ecoul ei să-l spuie
și întregul mister
va fi o simplă umbră
sub care stai și speri.
Epyq 