Patru stele călătoare

Patru stele călătoare
Pe a cerului întins,
Trec ținându-se de mână
Hoinărind spre paradis.

Dulcea lume mult uitată,
Lumea lor, cea mai curată
Țărm ceresc și multe astre
Paradis uitat de lume.

Dintre patru călătoare
Trei rămân… și una moare,
C-a uitat ce dulce-i somnul
A uitat de noapte sfântă.

Printre stele călătoare,
Luna plină se ridică,
Dînd spre noi cu alb culoare
Colorându-ne adinsul.

Cu un zâmbet, larg pe față
Cu o rază blândă-n ceață…
Ei micuții torc ușor
Către cer urcînd nămol.

Două stele trecătoare
Trec acum pe l-al meu geam
Și cu-n zâmbet încruntat
Zgâri-u ceru-ntunecat.

Luna trece și cu o stea
Pe la pleoape aducând
Rază dulce, ușor călcând
Pe nisipul alb de nea.

Treci ușor lume adâncă,
Patru stele-n mare culcând,
Dar pe noi tot ne frământă
Liniștea și noaptea grea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s